Nimic la întâmplare...

       Vampirismul energetic este o ispită îngăduită de Dumnezeu , nu este un rezultat al hazardului. Niciun fir de păr nu cade din capul omului fără știrea lui Dumnezeu,grija lui e permanentă.Poate vi se pare ciudat să vorbim despre grija lui Dumnezeu tocmai când ni se pare că ne lasă în părăsire dar trebuie să înțelegem că dacă ne este dat să trecem prin o astfel de experiență,se-ntâmplă fiindcă ne-am îndepărtat de Dumnezeu sau am trecut la un nivel în care Dumnezeu ne poate încerca tăria și devotamentul.Cu alte cuvinte poate funcționa ca o nuia pentru un copil obraznic sau ca un procedeu de călire pentru ca omul  deja  conștient de lupta nevăzută care se dă în jurul lui să devină mai puternic.În ambele cazuri e ca o școală,profesorul vine la catedră în fiecare zi și ne predă lecția depinde de noi cât suntem de atenți sau de prezenți fiindcă ne place să tragem chiulul și nu ne dăm seama cât de importantă  pentru sufletul nostru este ȘCOALA LUI DUMNEZEU

     Vampirismul energetic nu este făcut de oameni , nu oamenii fură energia unii altora ci diavolul și tot el a avut grijă să dea vina pe oameni pentru acest lucru,dându-le vedenii unora care se cred inițiați într-ale ezoterismului care. au văzut cum aura unui om poate fi atacată de către un alt om și cum îi poate fi furată în mod masiv energia.Dar nu au văzut în omul ''vinovat'' de furt pe cel care se folosește de el ca de-un paravan și ca de-un instrument în același timp și ca sursă de hrană,pentru că într-un final și acesta rămâne fără energie, nu l-au văzut pe diavolul pe care-l slujește inconștient sau poate chiar conștient.E adevărat, multe dintre lucrurile care se scriu pe net sunt adevărate, am simțit pe pielea mea acele stringuri și clocotul și vârtejul ce se forma în mine când mi se fura în mod masiv energia și tot noianul de efecte ce se datorau acestui furt de energie care toate la un loc duceau la simptomele unei boli care se cheamă sindrom asteniform sau astenie  sau oboseală cronică.Mda....o boală care la mine s-a tratat cu repaus la pat și vitamine în perfuzii,și dacă demonii nu mi-ar fi vorbit și îngerii  nu m-ar fi ajutat să ies din hățișul acestei grozave ispite, aș fi crezut în continuare că mi se fură energia de către oameni sau că am căpătat o boală cât se poate de umană care n-are nicio legătură cu diavolul ci doar cu stresul și oboseala si poate cu nebunia.

 Dar site-urile despre vampirism energetic vorbesc despre manifestările acestuia în omul afectat și nu despre simptomele asteniei,vorbesc despre răul care apasă pe acest om atât din interior, fizic și psihic (depresie,sentimentul inutilității)cât și din exterior prin acțiunea  celor din jur care îl vampirizează pur și simplu prin comportamentul lor și recunosc într-un final rolul diavolului dar numai în cazul celei mai urâte forme de vampirism energetic cea a atacului cu demoni.Dar adevărul e că diavolul se ascunde în spatele tuturor formelor de vampirism energetic de la banalul deochi  până la atacul cu demoni Se clasfică vampirii energetici în 7 tipuri care par bătute în cuie, oameni care prin felul lor de a fi ne storc de energie dar nu se vorbește despre rolul diavolului care se manifestă în acest fel de a fi.Demonii sunt peste tot dar sunt controlați și ținuți în frâu de Dumnezeu, fiecare om are lângă el cel puțin un înger și cel puțin un drac care-și exercită influența în mod nevăzut, dar avem conștiința și avem și liberul arbitru și-avem personalitate și considerăm că acestea sunt definitorii pentru noi.Deci  dăm la o parte îngerii și dracii că tot nu se văd și suim pe un piedestal omul care chiar dacă greșește o face datorită firii nu datorită diavolului.''Nu dracu' m-a influențat,așa sunt eu!''E de plâns această  mândrie

    Poate credeți că exagerez în tot ce spun și că cel rău''activează'' doar atunci când manifestarea lui este puternică și nu i se mai poate pune la îndoială existența (fenomenele paranormale)deci există dar numai din când în când  și sunt prea puțini cei care simt pe pielea lor maleficul ca să-l putem   considera o amenințare generală.Dar tocmai acesta este asul din mâneca diavolului pentru că influența lui se manifestă în noi de câte ori facem ceva rău, ne pândește și trage de sfori atât de dibaci că nici nu simtim  că suntem mânuiți.Păcat!

    În această experiență nu doar eu am fost afectată de influența demonilor ci si cei din jurul meu acasă și la serviciu,doar eu vedeam asta și când am încercat să le explic ce se întâmplă deși aveam argumente logice puțini au fost cei ce au înțeles ,restul m-au luat în râs sau m-au privit cu milă.De multe ori demonii îmi vorbeau prin gura lor și asta îmi dădea fiori,îi făceau să mă urască sau să se urască între ei cu o ură nestăpânită și fără logică.Să vă dau un exemplu;

   Am o colegă care pe-atunci îmi păstra loc lângă ea în autobuzul cu care veneam de la muncă.Un timp a fost subiectul preferat al demonilor.Mă așezam lângă ea și  de îndată fata aceasta care nu este o ființă rea din fire devenea dintr-o dată pornită împotriva ori a colegilor din autobuz care majoritatea după ea erau proști și bețivi ori împotriva fostului ei prieten care acum este actualul fiindcă s-au împăcat și se iubesc.Dar atunci erau certați și vorbele care ieșeau din gura ei erau împănate cu drăcuieli blesteme și injurii.Avea o ură nestăpânită.Și ce-i cu asta?veți spune .Mulți reacționează în felul acesta când sunt dezamăgiți sau mințiți și poate că avea motivele ei să se poarte așa.Da dar demonul îmi spunea''Vezi ce-i fac? De ce vorbește așa?'' cu alte cuvinte''Vezi ce putere am asupra ei?''și eu o priveam speriată și nu-nțelegeam cum demonul care era în mine o făcea pe colega mea să vorbească în halul acela,cum putea să fie în capul ei și în capul meu în același  timp și probabil  demonul îmi simțea frica și nedumerirea și adăuga triumfător''Ești a mea, a mea!Ești a mea!''

    De multe ori soțul meu îmi spunea ''Tu l-ai adus  pe dracu în casă'' și încerca să mă scoată vinovată de certurile noastre chiar dacă nu eu eram cea care greșea.Și chiar dacă aduceam argumente și voiam să-l fac atent la influența celui rău asupra lui îmi răspundea ''Tu îl ai pe dracu' în tine nu eu!''Aș vrea să vă-ntreb totuși în toate casele în care există certuri, eu l-am adus pe dracu?

    Diavolul induce frica în oameni.Aceeași colegă despre care am vorbit mai înainte mă ruga la schimbul doi să o conduc până pe scară și să stau la parter până ce urca ea treptele, uneori o conduceam până la ușă când nu era lumină pe scară fiindcă îi era foarte frică.Și ce-i cu asta? Păi, demonul care voia să mă facă să mă simt vinovată mă-ntreba din nou ''De ce îi e frică Mihaela?''Vezi ce îi fac?''O perioadă nu i-a mai fost frică colegei mele o însoțeam doar până la intrarea blocului și demonul mă întreba ''De ce acum nu-i mai e frică?'' apoi frica a apărut din nou la fel de puternică ca prima dată,Scopul celui rău era să mă facă să mă simt vinovată ca purtătoare a duhului rău și să mă   îngenuncheze.Dar datorită lui Dumnezeu n-a reușit ,lăudat fie numele Lui!

   Când vorbim de atacuri malefice vedem doar vârful aisbergului,adevăratul pericol se află în influența mai puțin agresivă a celui rău aproape imperceptibilă la început dar care crește progresiv până ce micile noastre slăbiciuni devin mari neputințe și devenim robi ai păcatului .Adevărata demonizare este ascunsă și perfidă și distruge mai repede legâtura omului cu Dumnezeu decât demonizarea ce necesitâ exorcizare.În cea din urmă omul simte răul și aleargă la Dumnezeu pentru vindecare pe  când  cel căzut în patima beției ,a fumatului, a curviei,a înnavuțirii sau a răutății fiindcă

și aceasta e o patimă, se trezește greu sau poate deloc și nu-și mai găsește nădejdea nicăieri nici măcar la Dumnezeu.

    Facem parte dintr-un program imens,nimic nu e întâmplător ,nici binele nici răul,numai că e o problemă de alegere ,preferăm să ne împiedicăm de zeci de mii de ori pe cărarea cea largă doar fiindcă ne închipuim că putem alerga liberi pe ea ,decăt să mergem atenți pe cărarea cea îngustă,îl ținem pe Dumnezeu departe și tot noi ne plângem că nu ne poartă de grijă.Și vampirismul energetic face parte din acest program,și diavolul din spatele lui...Efectele lui variază de la o simplă durere de cap la astenie,de la gânduri depresive la nebunie  de la o mică durere undeva  la cancer,sau te poți  alege c-o demonizare ca in cazul meu.Dar dacă Dumnezeu îngăduie să se întâmple  știe El de ce lasă să se întâmple.

Dracul nu e doar un cuvânt!

  

   Noi oamenii suntem la mijloc. Într-o parte diavolul în cealaltă Dumnezeu și două alternative pentru eternitate raiul sau iadul Majoritatea șterg aceste alternative ,mai ales cei tineri.Dumnezeu e prea departe și dracul e mai mult o poveste, un fel de spiriduș care ne îndeamnă la rele și dacă greșim  avem grijă să atenuăm din vină dând vina pe temperament, pe nervi, toată lumea are nervi și mai ales nimeni nu-i are de oțel...Dăm vina pe slăbiciunile noastre, pe cei care ne ispitesc, pe circumstanțe pe pofte dar numai pe dracu' nu dăm vina, aproape că nici nu există.Dar e bun totuși la ceva,e un fel de baltă plină cu noroi în care putem trânti pe toți cei care ne supără sau care nu ne plac din cine știe ce motive,E cum s-ar spune ajutorul nostru care spurcă tot ce vrem să spurce și ne folosim de el atât de des încât ne-a intrat în sânge și-am devenit la fel de spurcați ca și el.De la nervi și supărare ,pomenit mai rar adică ,ajungem să-l pomenim în orice împrejurare și-atunci când suntem calmi sau veseli.Ajungem să ni-l însușim, e de-al nostru,dar noi nu suntem ai lui nuuuu...noi suntem doar oameni cu defecte,cine n-are defecte?Și cu păcaaaate...dar cine n-are păcate?Să arunce piatra dacă poate cineva!

    Mda...lumea-i plină de defecte și e dată dracului dar nu a dat-o Dumnezeu noi ne-am dat lui.Dracul nu e doar un cuvânt e DRACUL și l-am scris cu majuscule nu fiindcă l-aș respecta ci fiindcă eu demonizata știu ce putere are,mă rog, atât cât a fost lăsat să se manifeste în mine, știu cum lucrează în oameni atât cât a orânduit Dumnezeu să aflu și fără ajutorul lui Dumnezeu e imposibil să te lupți cu el.Dracul nu e doar un cuvânt e o realitate care chiar dacă nu se vede ne guvernează fiindcă noi îi permitem asta și uneori ne place guvernarea lui,ne place otrava asta dulce a păcatului,dar otrava tot otravă rămâne.Și ucide, ucide sufletul din noi,suflarea aceea dumnezeiască pe care am primit-o încă din pântecele mamei.Nu vă amăgiți diavolul n-are slăbiciuni pentru noi are doar o ură nemăsurată și caută prin toate mijloacele să-l determine pe Dumnezeu să-l lase pe om  în ghearele lui, să rupă legătura care ne ține legați  de Creator și lucrează cel mai mult la nivelul gândurilor,nebănuit de mult.Practic cel rău îl ispitește pe Dumnezeu prin intermediul omului îl forțează să renunțe temporar sau definitiv uneori la grija și ajutorul pe care-l dăruiește omului pentru că acestuia îi place să creadă că e propriul său stăpân și Dumnezeu e de folos doar la nevoie.Sau poate ai dragoste față de Dumnezeu dar n-ai destulă smerenie, descoperi cât de puternic ,cât de mare este dar nu realizezi pe deplin ce-i datorezi lui Dumnezeu și nu te lași ghidat,deci nu-nțelegi ascultarea,ba mai mult îi faci planuri lui Dumnezeu închipuindu-ți cât de bine va fi când ți se vor îndeplini dorințele făcând scenarii care poate par inofensive dar nu sunt fiindcă vin de la diavol și te fac să te împăunezi cu ce n-ai realizat încă.Practic diavolul îi vinde omului blana ursului din pădure și omul încearcă la rândul lui fără să-și dea seama să i-o vândă lui Dumnezeu cu pretenția ca aceasta să ajungă tot la el sub formă de cadou.

    E bine să avem un țel în viață,să muncim pentru a ni se îndeplini visele dar să nu uităm de Dumnezeu căci El este Domnul  sub oblăduirea căruia totul ne-ar fi mult mai ușor.Deci trebuie să ne rugăm să ne-ajute în orice lucru bun pe care-l facem ,să facem alegerile corecte când avem de unde alege și când nu avem de ales să acceptăm fără să ne răzvrătim împotriva Lui,răzvrătirea nu ne face niciun bine,Când te răzvrătești vezi doar ușa care ți s-a închis în nas și faci tot posibilul să o dărâmi,și după ce obosești încercând,zaci lângă ea plin de amar și nu observi că la doi pași de tine Dumnezeu a deschis o fereastră , nu vezi lumina care intră prin ea vezi doar ușa închisă.

     Omul e ca un cal sălbatic ,nu-i place hamul lui Dumnezeu și din păcate câtă vreme nu se lasă domesticit  e călărit de diavol care îi dă cu o măiestrie deosebită iluzia libertății, o libertate care-l consumă inutil și-l istovește în cele din urmă.Și poate că aceasta ar fi o pierdere de-o viață dacă sufletul ar pieri  odată cu omul dar e o pierdere pentru eternitate și o suferință nemăsurată în iad de care Dumnezeu încearcă din răsputeri să ne ferească.Dar pentru mulți iadul e doar o poveste și Dumnezeu este departe

     Dacă am fi atenți la gânduri am observa că-n mare parte dintre ele e ascunsă mândria,sau duc la ceva , o situație care poate fi o amintire sau poate doar o plăsmuire, un vis cu ochii deschiși în care suntem grozavi și ne simțim grozav de bine ,sau poate e ceva din prezent care trebuie luat  ca atare, judecat la rece ,fără mândrie fie că e vorba de un conflict fie de o realizare.Și de aici pornește totul de la mândrie.Când visăm cu ochii deschiși oricât de benefic ar părea pentru psihicul nostru acest lucru , nu facem decât să-i luăm lui Dumnezeu dreptul de a ne aranja viitorul așa cum știe El mai bine și când ne mândrim la nesfârșit cu o realizare sau cu o vorbă bună dăruită cuiva, sau cu o faptă bună uităm că tot ce-i bun în noi e de la Dumnezeu.Și când apostrofăm pe cineva chiar dacă avem dreptate trebuie să fim atenți de la ce nivel facem lucrul acesta, de pe ce treaptă, căci dacă o facem de undeva de mai sus nu reușim decât să facem o gaură în raiul pe care încercăm să-l construim.

     Dracul nu e doar un cuvânt,e cel care ne trage spre marginea prăpastiei si-așteaptă cu multă răbdare momentul când va  putea în sfârșit să ne  facă vânt în prăpastia din care nici mâcar Dumnezeu nu ne  mai poate scoate fiindcă respectă alegerea noastră.

    Tu ce alegi?