Când esti intr-o vâltoare
Să -l scoți pe Eu din Dumnezeu
Și să îl faci IERTARE !
Să spui mulțam când ești scuipat
Pierdut în diferențe
La întrebare condamnat
Un prințișor în zdrențe .
Dar paralel și deloc greu
Când haita te-nconjoară
Să -i scoți un ochi lui Dumnezeu
Și să te plângi ,,N-am țară ! "
Ai stat cu mămăliga-n păr amar de ani
Înțepenit pe-o bancă anemic paraleu
Sperând la bunăstare , fericire , bani
Păcat că n-ai sperat la Dumnezeu !
Că de sperai aveai acum măsură
În orișicare lucru și țara ți-o păstrai
Viteaz erai și nu doar bun de gură
Ia vezi acum in traistă ce mai ai !?
Și înainte să tot strigi la Dumnezeu dreptate
Că tu cel oropsit e musai să fii ajutat,
Să te gândești la sacul cu păcate
Pe Dumnezeu oare l-ai respectat?
Și crezi că meriți ajutorul lui ?
Credința fără pocăință este goală
Și vei primi o mare poftă-n cui .
În '89 era traiul greu
Dar țara era bine și nevândută încă
La revoluție te-ai agățat de Dumnezeu
Suind a ta credință sus pe stâncă
Dar i-ai zis ,,Pa !" apoi cu sacii în căruță
Avorturi , nepăsare și curvii la greu
Hoție , lașitate , și fundul de maimuță
Lipsit de-orice rușine l-ai etalat mereu .
Să rabde Dumnezeu cât ai fi vrut ?
Acum plătești prin toate tot păcatul
Să fii smerit n-ai fi putut
Că te încurcă treabă cu iertatul .
Ai stat și ai privit cum moare ,
35 de ani o Românie
Ți-e greu acum cu lanțuri la picioare.
Ți -ai amintit că ai veșmânt o scumpă ie ,
Ai murdărit -o însă ca pe-o salopetă
Crezi că te simți acum legat de glie
Și crezi că deșteptarea ta este completă ?
Române , atâția ani n-ai vrut să înțelegi
Că trebuie să te ridici dacă mai ai onoare
O țară nu se apără cu blegi
Și cor de bocitoare .
Că trădător de țară nu e doar acela
Ce-o vinde pe doi lei , ci ești chiar tu
Ce-ai stat nepăsător când ți s-a luat parcela
N-ai apărat -o , n-ai spus nu .
Acum te plângi că nu mai ai nici libertate
Bine era de-ai fi știut mereu ,
Trădarea - ncepe de la lașitate
Dar izbăvirea vine de la Dumnezeu
Așa că măi române fără glie
De vrei să-ți iei puterea înapoi
Pune - l pe Dumnezeu în tot ce o să fie
Și -n tot ce faci ca roditor altoi
Și-ncepe-a te ruga cu stăruință
Din rugă -n rugă neamu -ți vei schimba
Și ai să vezi că de-ai avea credință
Tot iadul tău de cer se va -mbiba .
Și n- o să mai existe -ntr-al României trunchi
Nici dezbinare nici fărădelege
Și dorurile ei de-i strânge -ntr-un mănunchi
În piept o să iți bată o inimă de rege .
Așa că du-te după glia ta la Domnu-n poală
Și veselește -te că poți să mai îndrepți
Căci viața -i binecuvântată școală
Ce vrea ca să ne scoată din rău mai înțelepți.
Nu mai urî române , ura doare
Și n-are - nțelepciune și -i fără de folos
O cumpătată vorbă îi cu impact mai mare
Decât o-njurătură sau un picior în dos
E atât de trist , atât de greu
Și trebuie răbdare
Să -l iei pe Eu din Dumnezeu
Și să îl faci IERTARE !
